logo Invitatie in Carpati

An 2/ #5 (mai) 1998

=drumetie=

 =turism= =alpinism=
Pro nails =autor=

Invitatie in Carpati- un e-zine in limba romana

se distribuie gratuit

CUPRINS ( nr. 5/ 1998 )
logo
  • De tot felul...
  • Virfuri inalte in Carpati
  • Creasta Tunsului (Fagaras)  (schita)
  • Museum
  • Informatii

De tot felul...

Multe multumiri celor care au contribuit la realizarea acestui numar:
Mihai Adrian Brebu (clubul "Turistor" Iasi) - imagini
Razvan Mitu (clubul de speologie "Vulcan" Craiova) - informatii


Citeva locatii de WWW care s-ar putea sa va intereseze.
Daca mai stiti si altele nu ezitati sa ma anuntati pentru a le face cunoscute tuturor.

 

Mihai Adrian Brebu - Strop de roua
Strop de roua (M. Brebu)		 http://members.tripod.com/~iic01/
Aici puteti gasi numerele anterioare din Invitatie in Carpati Informatii puteti obtine si de la Radu M. Serban (http://members.tripod.com/~Raduse/
(http://members.tripod.com/~pronatura01/)

http://www.cs.umd.edu/~cpopescu/Carpathians/
"Hiking in Carpathians" sau "obligatoriu de vazut". Pagini despre Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Paring, Buila, Retezat-Godeanu, Ciucas realizate de Catalin Popescu
Pe scurt, citindu-l pe autor:
"photos, maps, trails and hiking tricks".

http://home5.swipnet.se/~w-50920/pictures.html
Nu, Annapurna nu s-a mutat in Carpati. Nici Dhaulagiri.
Dar puteti refuza o excursie prin Nepal, chiar virtuala?
Text mai greu de inteles, imagini superbe.
Ghid: Patrick Heinscher

Spre Moldoveanu
Spre Moldoveanu (Grig)

"Calatorind" pe Web poti gasi tot felul de informatii. Iata un exemplu. Chiar in aceste zile este in plina desfasurare o expeditie britanica ce isi propune sa urce pe cel mai inalt virf din fiecare tara europeana. Asta inseamna 47 de tari, 47 de virfuri sau, mai spectaculos, 104 km pe verticala. Echipa este formata din Rod Baber si Philip Bowman, ambii alpinisti cu experienta, impreuna cu Giles Pittman si Cristopher Goodwin. Virfurile sint de tot felul: de la celebrul Mont Blanc (Franta, 4807m) pina la, sa zicem, Juozapine (Lituania, 294m !!). Pentru Moldoveanu in programul expeditiei sint rezervate 2 zile. Puteti sa aflati traseul complet, ba chiar sa urmariti desfasurarea expeditiei in timp real, facind o vizita la http://www.highest-challenge.org/

Incercarea celor patru este o premiera, asa ca, daca planuiati o tentativa asemanatoare, ati pierdut startul. Nu va ramine altceva de facut decit sa va extindeti planul de la Europa la intreaga planeta. Pentru aceasta va pot ajuta paginile lui Dipper aflate la http://www.inch.com/~dipper/world.html Acolo veti gasi liste cu tarile intregii lumi grupate pe continente si, pentru fiecare tara, locul cu cea mai mare altitudine. Veti avea surpriza ca pentru Romania sa gasiti Negoiul trecut ca cel mai inalt virf. Cu mai multe luni in urma l-am atentionat pe autor in legatura cu eroarea comisa dar, dupa cum arata inca pagina dedicata Europei, nu am avut suficienta putere de convingere.

Grig

Virfuri inalte in Carpati

Confuzia lui Dipper (vezi sectiunea anterioara) in ceea ce priveste virful cu altitudinea cea mai mare din Romania nu este o noutate. Exista chiar si o istorie a celui mai inalt virf din Carpatii romanesti. Pina pe la mijlocul secolului trecut cel mai inalt pisc al Carpatilor Meridionali era considerat virful Suru (2283m). In 1841 trei sibieni, Reissenberger, Kayser si Schoger, urca Negoiul si constata ca acesta depaseste Surul in inaltime. Masuratorile lor sint confirmate de catre topografii militari in 1843, din acel moment Negoiu preluind suprematia.
Ulterior acesta a fost detronat de catre Moldoveanu, dar o buna bucata de vreme virful Negoiu a fost considerat ca fiind cel mai inalt pisc din Carpati.

 

In Fagaras se gasesc 8 din cele 14 virfuri carpatine care depasesc 2500m. Ele sint: Dupa ploaie
Dupa ploaie (Grig)
  • Moldoveanu (2544m)
  • Negoiu (2535m)
  • Coltul Vistei Mari (2527m)
  • Caltun/Lespezi (2522m)
  • Cornu Caltunului (2510m)
  • Vinatoarea lui Buteanu (2507m)
  • Hirtopu (2506m)
  • Dara (2500m)
Celelalte sase sint: Paringu Mare (2519m - Paring), Peleaga (2509m - Retezat), Omu (2507m - Bucegi), Bucura (2504m - Bucegi), Moraru (2501m - Bucegi), Papusa (2500m - Retezat).

Creasta Tunsului (Fagaras)

Caracteristici: traseu dificil, cu pasaje expuse, fara posibilitati de retragere. Grad 1b.
Conditii obligatorii: experienta in parcurgerea unor trasee de creasta, echipament adecvat.

Iesirea din creasta (coborirea din virful Podeiu) solicita dexteritate si capacitate de alegere a unei variante optime. Nu va angajati in parcurgerea crestei decit in conditii de vreme uscata si stabila.

In ceea ce priveste materialele necesare, o coarda poate fi de mare ajutor, mai ales in portiunea finala.

Pentru a ajunge in creasta propriu-zisa vom porni din Porumbacu de Sus (cca. 470m), pe drumul care insoteste Riul Mare al Porumbacului (drumul spre cabana Negoiu, marcaj triunghi albastru). La a doua ramificatie a drumului o luam spre stinga intrind in Valea Tunsului. Din acest moment am parasit marcajul turistic. Mergem pe drumul forestier ce insoteste apa Tunsului pina la capatul acestuia dupa care vom continua folosind poteca ciobaneasca ce urca pe culmea din stinga (est). Poteca ne scoate chiar pe piciorul de munte care separa Valea Tunsului de Valea Laitei. Mergind pe aceasta culme vom intilni curind primul virf din creasta alpina a Tunsului. Este vorba de Furca Tunsului (1993m), locul din care creasta se desparte in doua culmi: culmea Scoreilor, pe care am venit, si culmea Saratii.
Timp necesar: cca. 2 si 1/2 ore, de la plecare.

 

Creasta Tunsului - schita

CBm - Caldarea Burianului Mic
CBMn - Caldarea nordica a Burianului Mare
CBMs - Caldarea sudica a Burianului Mare
CP - Caldarea Podeiului
CS - Caldarea Saratii
Cm - Caldarea mieilor
CP - Caldarea Pietroasa a Negoiului
CM - Caldarea Mioarelor
CB - Caldarea Berbecilor
CSc - Caldarea Scoreiului
CL - Caldarea Laitei

LC - Lacul Caltun

1. vf. Ferastraul 2228m
2. vf. Burianu Mic 2306m
3. vf. Burianu Mare 2331m
4. vf. Steghiilor 2378m
5. vf. Podeiu 2408m
6. vf. Negoiu Mic 2485m
7. vf. Negoiu 2535m
8. vf. Dintre Strungi 2476m
9./10. vf. Caltun/Lespezi 2522m
11. vf. Laitel 2390m
12. vf. Saratii 2365m
13. vf. Serbota 2331m
14. vf. Musceaua Scarii 2277m
15. Saua Scarii
 

Incepind de aici traseul capata un caracter alpin, de creasta din ce in ce mai ascutita. Directiile in care se poate merge sint inainte sau inapoi, fara posibilitati de coborire pe versanti. Mergind spre sud, cit mai aproape de linia crestei, vom strabate o zona de pajisti si jnepenisuri. Poteca ocoleste citeva mici virfuri acoperite cu jnepeni pentru a urca apoi pina pe virful Ferastraul (2228m). De aici creasta, orientata sud-vest, devine stincoasa si ascutita. In est versantul coboara abrupt in Caldarea Burianului Mic care isi trage numele de la urmatorul virf pe care il vom atinge, Burianul Mic (2306m).
Timp necesar: cca. 1 si 1/2 ore, de la Furca Tunsului
Mentinindu-ne pe creasta, coborim spre sud pina in saua La Piriul Rau. In stinga se vede Caldarea Nordica a Burianului Mare. Creasta devine din ce in ce mai ascutita pe masura ce ne apropiem de virful Burianu Mare (2331m). Il depasim si pe acesta si, dupa o portiune de coborire mai abrupta, ocolim pe fata vestica mai putin inclinata (versantul estic este aproape vertical), pe la baza peretelui, niste tancuri de stinca mai greu de atacat direct. Revenim pe creasta acum inierbata in Curmatura Steghiilor, la 2260m. In stinga se vede Caldarea Lespezilor (Caldarea Sudica a Burianului Mare) plina de bolovani enormi, iar in dreapta Caldarea Steghiilor, inierbata. Mentinindu-ne pe creasta urcam pina pe virful Steghiilor (2378m). Spre est se deschide privelistea spectaculoasa a Caldarii Podeiului. Urmatorul reper intilnit este saua Podeiului (2355m) dupa care va trebui sa escaladam citeva tancuri stincoase ce ne despart de zona ingusta de creasta ce urca pina in virful Podeiu (2408m), punctul cel mai inalt al portiunii de creasta pe care ne-am propus sa o parcurgem.
Timp necesar: cca. 2 ore, de la virful Burianu Mic si pina pe virful Podeiu..
Spre sud se desfasoara Custura Ciobanului, salbatica si accidentata, pe care vom incerca sa o evitam. Ne indreptam spre est, coborind cu atentie pe creasta ingusta ce inchide in sud Caldarea Podeiului. In scurt timp creasta se mai lateste permitindu-ne sa ne indreptam privirile si asupra stincariilor care ne inconjoara. Se vede bine ultima portiune din Creasta Tunsului, Custura Ciobanului, cea care ne-a obligat sa ne intrerupem drumul si sa cautam o varianta de coborire. In stinga acesteia se inalta Negoiu cu impresionantul sau abrupt nordic. Parasim creasta pe care ne aflam folosind un scoc adinc ce se lasa in partea dreapta. Vom incerca sa folosim partea vestica a scocului, prizele fiind aici ceva mai sigure. Coborirea dificila ne cam pune la incercare. La capatul scocului ajungem in grohotisul Caldarii de la Strunga Ciobanului.
Din virful Podeiu si pina aici a mai trecut cca. 1 ora.
Putin mai la dreapta (vest) intilnim si poteca marcata cu cruce rosie pe care o vom folosi in continuare. De aici putem sa o luam spre stinga (sud-est), catre Lacul Caltun pina la care mai avem de mers cam 1 si 1/2 ore sau putem sa mergem spre dreapta (vest), urcind serpentinele ce ne scot in Strunga Ciobanului si de acolo, prin Caldarea Saratii, la Cabana Negoiu (cca. 2 si 1/2 ore).

Din motive de spatiu, atit harta cit si descrierea cuprind numai citeva din elementele traseului. Duratele indicate in text sint orientative.
Nu va angajati in traseu daca vremea nu este stabila !

Cabana Negoiu

 

Cabana Negoiu - foto 1
Prima cabana, 1881
(dupa Jahrbuch des SKV, 1930)
Cabana Negoiu - foto 2
Cabana Negoiu (a doua)
(foto Fisher - Sibiu)
Cabana Negoiu - foto 3
Cabana Negoiu - 1953
(cabana veche)
Cabana Negoiu - foto 4
Cabana Negoiu (a patra)

Situata pe culmea Serbotei, aproape de limita superioara a padurii.

Altitudine: 1546m

Acces:
din Porumbacu de Sus, pe drum forestier (cca. 16 km) pina dupa confluenta vailor Serbota si Saratii, apoi pe poteca marcata (triunghi albastru) ce urca piciorul muntelui Serbota pina la cabana (cca. 2 ore)

Istoric:

In 1881 Siebenburgische KarpathenVerein (SKV, Societatea Carpatina Transilvaneana) ridica prima casa de adapost de pe muntele Serbota. Inaugurarea are loc la 10 septembrie, Negoiu fiind considerata prima cabana din Fagaras.

A doua constructie, mai incapatoare, a fost inaugurata la 20 octombrie 1890. Si aceasta a suferit lucrari de extindere, in 1907 si in perioada 1914-1915.

In 1937 a intrat in functiune cea de-a treia cabana
("cabana veche").

In 1957 incepe constructia cabanei actuale, cu doua etaje. Inaugurarea acesteia are loc in 1963, in ziua de 10 mai.

Informatii
De la Razvan Mitu, membru al clubului de speologie VULCAN din Craiova:

 


"Cate ceva despre clubul Vulcan. Cred ca suntem destul de cunoscuti in tara, mai ales in randul cluburilor cu acelasi specific.
Clubul s-a infiintat in 1985 cu sprijinul
Institului de Prospectiuni Geologice.
Dupa 1992 clubul si-a incetat activitatea, dupa un loc 3 la concursul national Speosport. In 1994 cu ajutorul catorva din membrii mai vechi si cativa studenti clubul isi reia activitatea sub directa indrumare a domnului Stefan Andreescu."

 Mihai Adrian Brebu - Pestera 4 / Cimpusel
Pestera 4 / Cimpusel (M. Brebu)
Pentru informatii suplimentare ne puteti contacta:
e-mail:    rmitu@hotmail.com
Vizitati-ne la:    www.topedge.com/home/clubspeo/

Din partea autorului:
E-zine realizat dupa o idee a d.lui Grigore Sarbu (Grig).
Observatiile dumneavoastra sint asteptate la adresa grig@TheOffice.net.

Balaurul de dupa culme
Balaurul de dupa culme (Grig)		 Primim cu placere orice fel de materiale care se incadreaza in tematica publicatiei.
Va rugam sa luati legatura cu noi inainte de a trimite materiale spre publicare.
Calea? Aceeasi: prin e-mail.

Materialele trimise nu se returneaza. :-)

Incurajam orice modalitate de redistribuire.
Singura conditie pe care o punem consta in pastrarea formei si a continutului nemodificate.

Daca doriti sa renuntati la abonament, puteti sa o faceti oricind trimitind un mesaj avind drept subiect unsubscribe iic la aceeasi adresa: mailto:grig@TheOffice.net?subject=unsubscribe iic