| |
Carpatii Orientali si de Curbura
Caractere generale. Sunt situati in partea de E si SE
a Transilvaniei, intinzandu-se de la granita cu Ucraina pana la valea Prahovei,
iar dupa unii geografi si geologi pana la valea Dambovitei. Au inaltimi mijlocii,
rar trecand de 1700 m si numai in Muntii Rodnei si Caliman depaseste 2000 m.
Structura geologica si relieful se prezinta sub forma a patru fasii paralele,
orientate NV-SE, iar la sud de valea Trotusului orientarea se schimba in N-V,
NE-SV pana la E-V, adica se curbeaza. Cele patru fasii constau in munti
vulcanici, masive cristaline si doua aliniamente de culmi formate din flis.
Carpatii de Curbura fac exceptie, fiind alcatuiti numai din flis, iar
aliniamentele muntilor nu coincid cu fasiile geologice, ci sunt perpendiculare
pe ele. Multitudinea depresiunilor este o alta caracteristica a Orientalilor.
Cele mai mari masive sunt in lantul vulcanic si la Curbura (Depresiunea Brasov).
Din Carpatii Orientali izvorasc cele mai multe si mai importante rauri. Ei sunt
cei mai impaduriti, au cele mai multe izvoare minerale si sunt cei mai populati
munti.
Diviziuni. Dupa aliniamentele transversale mai
coborate si dupa modul cum se asociaza local masivele, culmile si depresiunile,
se deosebesc trei grupe Carpatii Maramuresului si Bucovinei (grupa de N),
Carpatii Moldovei-Transilvani (Grupa Centrala) si Carpatii Curburii (grupa de
S). Primele doua grupe prezinta caractere similare.
Carpatii Maramuresului si Bucovinei au ca limita
sudica un culoar ce trece peste Muntii Bargaului (munti josi), Depresiunea
Dornelor, Pasul Mestecanis si Valea Moldovei. Sirul Vulcanic al acestei grupe
este compus din urmatorii munti: Oas (cei mai mici), Ignis (cel mai mare ca
suprafata), Gutin, Lapus (un sir de maguri vulcanice) si Tibles (cel mai inalt,
peste 1800 m). Urmeaza, catre est, Depresiunea Maramuresului cu altitudini de
500-700m si cu vestitele biserici de lemn. La est si sud de depresiune sunt
munti mai inalti, Rodna (2303m) si Maramuresului (1957m), alcatuiti din sisturi
cristaline. La est de muntii Maramuresului sunt insirate paralel trei mari culmi
netede, numite obcine, Mestecanis (din sisturi cristaline), Feredeu si Obcina
Mare (1200m), compuse din flis. Tot acestei grupe apartin si Muntii Bargaului
(din flis, cu maguri eruptive) si Depresiunea Dornelor, de pe latura sudica.
Cateva rauri principale izvorasc sauu trec pe langa muntii respectivi: Tisa,
Somesul Mare, Suceava, Moldova si Bistrita.
Pentru harti si poze vizitati sectiunea
Poze si Harti
|