|
| |
Muntii Apuseni
Muntii Apuseni se extind de la Mures pana la Somes. Au o
structura Mozaicata (amestec de masive cristaline acoperite sau nu, calcare,
culmi sedimentare, masive sau strapungeri vulcanice) si o folma de palma cu
degetele orientate catre vest si nord. Podul palmei se compune din trei masive
care depasesc cu putin 1800 m: Bihor (1849m), Vladeasa si Gilau-Muntele Mare.
Catre vest se alungesc digitatii parelele (despartite de depresiuni-golf ce
apartin dealurilor): Muntii Zarand, Codru-Muma, Padurea Craiului si Plopis;
catre N-E, spre Somes, este o alta digitatie - Muntii Meses. Pe dreapta
Muresului se alungesc, dupa Zarand, Muntii Metaliferi si Trascau.
Depresiunile sunt putine: Brad-Halmagiu, continuata de
Gurahont (toate pe Crisul Alb), Abrud si Campeni (care impreuna cu culmile din
bazinul superior al Ariesului formeaza Tara Motilor).
Netezimea multor culmi si inaltimi reduse, 800-1200 m, au
permis aici aparitia multor sate. Prezinta un relief carstic deosebit, cu
pesteri multe (Scarisoara, Catatile Ponorului, Ursilor, samd.), precum si doua
maguri vulcanice aparte, numite Detunate. Langa Bihor se afla si Muntele Gaina
unde in fiecare vara are loc "Targul de fete". Din Muntii Metaliferi s-a extras
aur inca de pe vremea dacilor. Acesti munti au fost o Californie a antichitatii.
Apusenii formeaza si un castel de ape. De aici izvorasc: Crisurile si Barcaul,
Somesul Mic, Ariesul si Ampoiul.
Muntii Apuseni, prin altitudinea si pozitia lor, sunt o
bariera in calea maselor de aer oceanic bogat in precipitatii. Astfel
precipitatiile cad intr-o mai mare masura in vestul acestor munti. De aceea aici,
in Muntii Vladeasa se afla polul romanesc al ploilor (statiunea Stana de Vale).
Pentru harti si poze vizitati sectiunea
Harti & Poze
|
ATLAS GEOGRAFIC MONTAN
